COLESTEROLUL, PRIETEN SAU DUSMAN ? – Partea a II-a

POVESTEA  COLESTEROLULUI – Partea a II-a

Rolul colesterolului in sinteza vitaminei D

Legatura cu coenzima Q10

            Colesterolul este precursor direct in sinteza vitaminei D. Sub influenta razelor solare (radiatiei ultraviolete),  7- dehidrocolesterolul este transformat in 25-hidroxicolecalciferol (vitamina D3).  Pentru ca aceasta sinteza sa aiba loc, este nevoie sa existe o cantitate suficienta de colesterol in organism si sa existe expunere la radiatia ultravioleta a intregului corp pentru cel putin 30 minute. De retinut ca folosirea cremelor ecran solare impiedica sinteza vitaminei D in piele.  De aceea, este mai intelept sa folosim alte metode de a ne apara de arsuri solare ; cea mai simpla metoda este pur si simplu sa ne expunem la soare treptat, initial la orele diminetii si seara si sa folosim DUPA plaja o crema hidratanta ca sa hranim pielea.

vitdsinthesis

In ceea ce priveste rolul vitaminei D in organism, stiinta actuala a depasit de mult nivelul la care se cunostea doar efectul vitaminei D asupra metabolismului calciului (rolul in absorbtia calciului). In ziua de astazi, se descopera mereu noi efecte ale vitaminei D : rol cheie in imunitate, contribuie la reglarea glicemiei, imbunatateste performantele cognitive si impiedica instalarea dementei Alzheimer, efect benefic in scleroza multiola, rol de preventie a cancerului. Efectele vitaminei D in organism sunt atat de multe, incat voi dedica separat cel putin un articol vitaminei D.

Avand in vedere aceasta legatura intre colesterol si vitamina D, colesterolul fiind precursor in sinteza vitaminei D, nu este intamplator faptul ca alimentele cele mai bogate in colesterol sunt si cele mai bogate in vitamina D (1). Campionul ca si continut in vitamina D si in colesterol este … creierul. Cel mai mare continut in colesterol il are creierul de vita, 3100 mg colesterol la 100 g; urmeaza indeaproape creierul de porc  si miel.  Galbenusul de ou contine cantitati variabile de colesterol in functie de modul in care sunt hranite gainile si de modul in care oul este gatit, dar valoarea medie este in jur de 547 mg la 100 g. Ficatul este urmatorul aliment care contine colesterol.  Ficatul de pui contine 563 mg la 100g,  iar uleiul de ficat de cod contine  570  mg colesterol si 10.000 UI vitamina D3 la 100 g.  Urmeaza indeaproape slanina de porc (da, ati citit corect), care este de 4 ori mai bogata in colesterol si in vitamina D decat heringul. Urmeaza o serie de pesti si fructe de mare in ordine descrescatoare a continutului de colesterol : hering, stridii, somn, sardine, macrou, somon, caviar. Urmeaza untul cu 215 mg colesterol la 100g.  Urmeaza apoi branzeturile, fiecare cu  continut diferit de colesterol. Asadar, acestea sunt categoriile de alimente care au continut inalt de colesterol si de vitamina D : creierul, ficatul, galbenusul de ou, slanina de porc, pestele si fructele de mare, untul si lactatele.

Asa cum este de asteptat, medicatia care scade colesterolul  scade si cantitatea de vitamina D din organism.

Am  discutat despre colesterol ca precursor al vitaminei D, adica  am aratat  ce rezulta din colesterol.  In sens invers, adica daca ne referim la calea chimica prin care se formeaza  colesterolul,  trebuie stiut ca exista un lung lant de reactii chimice prin care celulele sintetizeaza colesterolul (2).  Calea respectiva este complicata si dificil de inteles pentru cine nu are cunostinte de chimie organica;  pe scurt, sinteza colesterolului incepe de la compusul numit AcetilCoA, care rezulta in celula din  proteine, grasimi sau glucide.  Calea de sinteza se bifurca la un moment dat si din acest AcetilCoA rezulta pe de o parte Squalene si pe de alta parte Coenzima Q10.  Din Squalene, in continuare se sintetizeaza colesterolul.  Statinele (medicamentele  care scad colesterolul) actioneaza pe aceasta cale inainte de bifurcare, deci scad atat productia de Squalene,  cat si productia de Coenzima Q10. Despre Squalene se stie ca are rol in imunitate.

coenzymeq10cholesterol

Despre Coenzima Q10 voi discuta intr-un alt articol pentru ca si ea are foarte multe functii in organism.

Am vazut, asadar, ca scaderea  colesterolului  implica  scaderea vitaminei D si a coenzimei Q10 in organism, care au fiecare roluri proprii.

  • Continuare in  partea a III-a

 

BIBLIOGRAFIE  ONLINE

  1. http://apjcn.nhri.org.tw/server/info/books-phds/books/foodfacts/html/data/data2h.html – Continutul in colesterol al alimentelor
  2. http://themedicalbiochemistrypage.org/cholesterol.php – Sinteza colesterolului

COLESTEROLUL, PRIETEN SAU DUSMAN ? – Partea I

POVESTEA  COLESTEROLULUI

Conceptia   medicinei  actuale  este  ca  excesul de colesterol in sange este factor de risc pentru infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral si in general pentru bolile cardiovasculare.  In mod logic, pentru a scadea acest risc, trebuie scazut nivelul colesterolului in sange; acest lucru se face folosind medicatie de sinteza chimica, in mod special clasa compusilor chimici numiti „statine”.

Aceasta serie de articole despre colesterol  arata ca  studiile stiintifice  in domeniu  au  de fapt  rezultate contradictorii.

In lumea stiintifica  nu exista consens referitor la  corelatia intre colesterolul crescut,  riscul de boli cardiovasculare si mortalitatea prin boli cardiovasculare  si nici referitor la corelatia intre scaderea incidentei si  mortalitatii prin boli cardiovasculare daca se scad valorile colesterolului prin medicatie.

 

Partea I

Colesterolul, prezentare generala

Rolul colesterolului in invatare si memorie

Efectul medicatiei care scade colesterolul asupra proceselor cognitive

           Colesterolul este o substanta organica lipidica (grasa), apartinand, din punct de vedere chimic, grupei sterolilor. Numele acestei substante  provine din limba greaca („chole” = bila si „stereos” = solid)  si  sugereaza ca ar fi vorba de un fel de „bila solida”; ne referim aici la bilã ca fiind lichidul secretat de  ficat si depozitat in vezicula biliarã (fierea, cum este numitã popular). Colesterolul a fost prima oara identificat de chimistul francez Francois Pouletier de la Salle in calculii biliari (pietrele de la fiere), motiv pentru care probabil  i-a dat acest nume, de „bilã solida”. Formula chimica a colesterolului este  C27H45OH.  Prezenta grupului hidroxil (OH)  in formula plaseaza colesterolul in grupa alcoolilor.

cholesterol-svg

Valorile normale/anormale ale colesterolului

           In prezent se considera ca normala o valoare sub 200 mg/dl a colesterolului in sange.

Este interesant de stiut ca valoare considerata normala a colesterolului s-a schimbat de-a lungul timpului. In 1970  se considera ca patologica o valoare peste 350 mg/dl.  In 1980 valoarea normala se considera a fi sub 240 mg/dl. In cativa ani valoarea normala a scazut la 220 mg/dl.  In prezent, desi valoarea normala este la 200 mg/dl,  sunt voci care propun ca valoarea normala sa scada la 180 mg/dl sau chiar mai jos. Aceste schimbari s-au facut dupa  intrunirea a diferite comitete de experti in domeniu. In mod evident,  scaderea  gradata a valorilor  normale,  a facut ca numarul de persoane cu hipercolesterolemie sa fie tot mai mare;  implicit, o parte tot mai mare din populatie  are  nevoie de medicatie  pentru scaderea colesterolului.  In cazul in care valorile normale vor fi scazute la un moment dat sub 180 mg/dl,  e posibil sa fim in situatia in care aproape intreaga populatie adulta sa aiba nevoie de medicatie pentru scaderea colesterolului!

Functiile colesterolului

          Colesterolul  este un compus extrem de important in organism, cu multe functii.

  1. Colesterolul este component de baza al membranelor celulare

Colesterolul este prezent in absolut toate celulele organismului,  la om si in regnul animal. El este absent la plante. Este unul din componentii-cheie ai tuturor membranelor celulare din organism, el asigurand integritatea dar si elasticitatea, fluiditatea acestora. Ca numar de molecule, colesterolul singur acopera  50%  din compozitia membranelor celulare. Prezenta lui in  celule  confera acestora capacitatea de a-si schimba cu usurinta forma, ceea ce face posibila miscarea,  prezenta la om si animale, dar inexistenta la plante.  La om, celule hepatice (ale ficatului) sintetizeaza cel mai mult colesterol in organism.

2. Colesterolul este important in procesele de memorie, invatare si atentie

         Desi creierul omenesc cantareste doar 2% din greutatea corpului, el contine 25% din intreaga cantitate de colesterol din organism. Colesterolul se gaseste astfel din abundenta in celulele nervoase. Mielina,  substanta de culoare alb-sidefie care  inveleste fibrele nervoase si  ajuta in transmiterea influxului nervos intre neuroni contine colesterol ca o cincime din intreaga ei greutate.

Conexiunile dintre neuroni se numesc sinapse. Procesul de formare de noi sinapse se numeste sinaptogeneza.

Studiile (1) au aratat ca invatarea, memoria, atentia sunt influentate intr-o masura hotaratoare de capacitatea creierului de a forma noi conexiuni intre neuroni (sinaptogeneza); mai mult decat numarul de neuroni conteaza numarul de sinapse care se creaza. Cand invatam ceva nou, nu creste numarul de neuroni, ci  se formeaza  noi legaturi si conexiuni intre neuroni ; cu cat aceste sinapse se formeaza mai repede si in numar mai mare, cu atat capacitatea de invatare este mai mare. Imbatranirea creierului, scaderea capacitatii de atentie, memorie si invatare sunt legate in primul rand de incapacitatea de a forma noi sinapse. Aici intervine rolul colesterolului in invatare si memorie.  Studii recente de laborator (2) au aratat ca adaugarea unei solutii de colesterol de 10 micrograme /ml in cultura de celule nervoase,  creste formarea de sinapse. Invers, adaugarea de plasma recoltata dupa folosirea medicamentului  mevastatin (care scade colesterolul) a dus la scaderea evidenta a formarii de noi sinapse.

Autorii au concluzionat ca prezenta colesterolului in creier este necesara pentru invatare, memorie, atentie;  valoarea scazuta a colesterolului in organism duce indirect la scaderea capacitatii de invatare si memorare.

Unul din efectele adverse ale medicatiei care scade colesterolul in sange, mai exact a grupei farmaceutice numita „statine”este tocmai acesta: scaderea performantelor intelectuale si crestera riscului de instalare a maladiei Alzheimer (3). Acest lucru este adevarat cu atat mai mult cu cat de obicei populatia varstnica este cea careia i se recomanda medicamente anti-colesterol.

Desi studiile facute pentru a clarifica efectul statinelor  asupra functiilor cognitive au rezultate contradictorii, totusi FDA (Food and Drug Adminstration = Administratia pentru Hrana si Medicamente) din SUA a emis un avertisment scris (4) asupra efectelor adverse ale statinelor , mentionand in mod express efectele asupra functiilor cognitive.

Exista un studiu care a  aratat ca introducerea in dieta a alimentelor care contin colesterol a imbunatatit functiile cognitive. Studiul  respectiv  evalueaza consumul de oua (galbenus de ou) ca fiind benefic pentru functiile cognitive la varstnici (5).  Un alt studiu  evalueaza  ca benefic  consumul de colina asupra functiilor cognitive (6). Colina este un aminoacid care se gaseste mai ales in galbenusul de ou, dar si in ficat, alune, spanac, orez, peste.

–  se continua in partea a II-a –

BIBLIOGRAFIE  ONLINE

  1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2900496/pdf/nihms-206543.pdf – The Effects of Cholesterol on Learning and Memory
  2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11701931 –  CNS Synaptogenesis  Promoted by Glia-Derived Cholesterol  – rezumat
  3. http://science.sciencemag.org/content/294/5545/1354.full.pdf+html – CNS Synaptogenesis  Promoted by Glia-Derived Cholesterol  – articol in intregime
  4. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22269162 – Cholesterol and Late-life Cognitive Decline
  5.  http://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm293330.htm – FDA avertizeaza asupra efectelor adverse ale statinelor
  6.  https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT01621646 – The Effect of Daily Consumption of Eggs in Cognitive Function in the Elderly
  7.  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3252552/ – The Relation of Dietary Choline to Cognitive Performance ….

Xenoestrogenii dezorganizeaza sistemul endocrin

Probabil toata lumea a auzit de estrogeni, care sunt hormoni sexuali produsi in mod natural in organismul omenesc. Sunt secretati in cea mai mare cantitate la femei la nivelul ovarelor, motiv pentru care sunt considerati hormoni sexuali feminini. Se produc insa si in organismul barbatilor, dar in cantitate mult mai mica. Esential este ca au un rol foarte important atat in organismul femeii, cat si al barbatului.
Spre deosebire de estrogenii naturali, xenoestrogenii sunt substante produse industrial care au o structura chimica inrudita cu estrogenul natural. Efectul imediat este ca aceste substante mimeaza estrogenii naturali si influenteaza activitatea glandelor endocrine. Au fost de aceea denumiti „endocrine disrupting chemicals” sau EDC (substante chimice care distrug/rup sistemul endocrin). Desi nu au fost sintetizate cu scopul de a influenta sistemul endocrin, aceste substante, avand structura foarte asemanatoare cu hormonii sexuali naturali, se leaga de receptorii specifici de pe membranele celulare si actioneaza ca un exces de estrogeni. Efectul global este de hiper-estrogenizare a organismului, ca si cand ar exista prea mult estrogen in sistem.
Acest efect produce, la randul lui, multiple tulburari in organism si este implicat in geneza multor afectiuni :
• Cancerul de san la femeie, cancerul de prostata si cancerul testicular la barbat; acestea sunt cancere asa-numit hormonal-dependente si sunt agravate de dezechilibrul hormonal;
• Obezitatea; se stie ca xenoestrogenii nu sunt biodegradabili si se depun in organism in tesutul gras;
• Endometrioza;
• Infertilitatea;
• Pubertatea precoce la copii; se stie ca in ultima suta de ani, varsta instalarii pubertatii a scazut la copii de la 16-17 ani la 12-13 ani; se considera ca hrana de buna calitate si nivelul de trai mai ridicat au contribuit la acest lucru; totusi, exista in prezent cazuri de pubertate precoce patologica, la varste sub 8 ani;
• Avortul spontan
Studiile pe animale au aratat ca expunerea la xenoestrogeni in timpul gestatiei produce feminizarea embrionilor de sex masculin, adica un embrion masculin capata caratere feminine sau vireaza cu totul spre sexul feminin in timpul organogenezei.
Este important sa stim unde gasim acesti xenoestrogeni si ce putem face pentru a minimiza expunerea la ei. Iata o lista de substante curent folosite care contin xenoestrogeni :
1. Alimente :
• Eritrozina, sau E127, un colorant alimentar rosu, care face parte din lista aditivilor alimentari ; se foloseste mai ales la colorarea dulciurilor (bomboane, inghetate, geluri si topinguri decorative pe prajituri)
• Fenosulfotiazina , un colorant rosu;
• Butylat – hidroxyanisol sau E320, un conservant care se adauga de obicei in alimentele care contin grasimi, pentru a impiedica rancezirea lor;

2. Produse cosmetice
E bine sa stim ca aproape toate cremele faciale, fardurile, lacurile de unghii care exista pe piata contin multiple substante chimice cu efect nefast asupra sanatatii. O atentionare speciala pentru cremele-ecran, folosite ca protectie impotriva radiatiilor ultraviolete : contin de asemenea substante chimice toxice pentru organism. Ce xenoestrogeni gasim in cosmetice in general :
• Parabeni (metilparaben, propilparaben, etilparaben, butilparaben) care se adauga in produsele cosmetice ca si conservanti;
• Benzofenona si 4-metilbenziliden camforul care se gasesc in lotiunile cu ecran pentru ultraviolete;

3. Produse industriale de plastic :
• Bisfenolul A din PET-uri; da, PET-urile care sunt peste tot, toata lumea le foloseste, contin aceasta substanta care este un xenoestrogen;
• Eteri bifenilici polibrominati incorporati in materialele plastice, in electronice, in motoarele masinilor, in scopul ignifugarii lor;

4. Insecticide, pesticide si detergenti :
• Atrazina (ierbicid), DDT, dieldrin, endosulfan, heptaclor, lindan (impotriva paduchilor), produsele de curatenie care contin clor, alkylphenol.
In concluzie, foarte multe substante din mediul in care traim si ne desfasuram activitatea zilnic contin aceste substante.
Ce putem face ?
• Referitor la alimentatie, in mod evident cel mai bine este sa preferam produsele bio si organice. Daca stim ca legumele sau fructele au fost stropite cu insecticide (si de obicei sunt ), sa le spalam cu apa din abundenta, in jet de apa si sa le curatam coaja care depoziteaza cel mai mult substantele toxice. Se stie ca in general in coaja unui fruct exista multe principii nutriitive sanatoase, dar, din pacate, la fructele cultivate conventional, in coaja se depoziteaza si cele mai multe toxine. Este bine sa evitam toate alimentele care contin aditivi chimici, mai ales daca ei sunt mentionati ca atare pe eticheta produsului.
• Referitor la PET-uri, evident este bine sa trecem la folosirea recipientelor de sticla, ceramica sau inox, atat pentru apa cat si pentru alimente. Evitati incalzirea alimentelor la microunde in recipiente de plastic. PET-urile elibereaza substante toxice cu atat mai mult cu cat au stat in soare sau au fost tinute in congelator.
• Preferati cosmeticele bio in locul cosmeticelor conventionale sau, si mai bine, invatati sa va preparati propriile cosmetice in casa. Exista pe Youtube o abundenta de informatii in domeniu, este adevarat, mai ales din tarile vorbitoare de limba engleza.
• In aceeasi idee, preferati detergentii bio sau, din nou, puteti investi ceva timp sa va instruiti in domeniu si veti invata sa va faceti propriii detergenti. Nu este ceva chiar atat de sofisticat. Eu imi amintesc inca pe bunica mea care facea sapun de casa la tara. Eram prea mica ca sa imi aduc aminte ceva relevant din reteta ei si oricum nu o luam in serios, dar, din nou, am vazut pe internet enorm de multa informatie in domeniu care m-a facut sa imi dau seama ca exista niste formule de baza ale detergentilor, ale cosmeticelor, pe care apoi fiecare poate construi variatiuni. Probabil detergentii home-made nu sunt la fel de super parfumati ca cei industriali, dar isi fac treaba fara toxinele de rigoare!
In afara de toate masurile de mai sus, iata cateva plante care au efect de detoxifiere si pe care le puteti consuma in cantitate mare ca masura de protectie :
• Armurariul (Cardus marianus) este poate planta autohtona cu cel mai mare potential de detoxifiere hepatica; se poate consuma ca pulbere in capsule, pulbere facuta in casa din semintele rasnite in rasnita de cafea, care are avantajul ca este proaspata, sau ca ceai;
• Turmericul (Curcuma longa) – pulberea galbena folosita ca si condiment, este unul dintre cei mai puternici antiinflamatori naturali;
• Ceaiul verde (Camellia sinensis) – polifenolii din compozitie protejeaza impotriva xenoestrogenilor;
• Semintele de in rasnite, consumate sub forma de pulbere ; lignanii din compozitia lor blocheaza actiunea xenoestrogenilor.

Bibliografie
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3388472/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19140503
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11057411
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24466711
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1519851/