POVESTEA  COLESTEROLULUI

Conceptia   medicinei  actuale  este  ca  excesul de colesterol in sange este factor de risc pentru infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral si in general pentru bolile cardiovasculare.  In mod logic, pentru a scadea acest risc, trebuie scazut nivelul colesterolului in sange; acest lucru se face folosind medicatie de sinteza chimica, in mod special clasa compusilor chimici numiti „statine”.

Aceasta serie de articole despre colesterol  arata ca  studiile stiintifice  in domeniu  au  de fapt  rezultate contradictorii.

In lumea stiintifica  nu exista consens referitor la  corelatia intre colesterolul crescut,  riscul de boli cardiovasculare si mortalitatea prin boli cardiovasculare  si nici referitor la corelatia intre scaderea incidentei si  mortalitatii prin boli cardiovasculare daca se scad valorile colesterolului prin medicatie.

 

Partea I

Colesterolul, prezentare generala

Rolul colesterolului in invatare si memorie

Efectul medicatiei care scade colesterolul asupra proceselor cognitive

           Colesterolul este o substanta organica lipidica (grasa), apartinand, din punct de vedere chimic, grupei sterolilor. Numele acestei substante  provine din limba greaca („chole” = bila si „stereos” = solid)  si  sugereaza ca ar fi vorba de un fel de „bila solida”; ne referim aici la bilã ca fiind lichidul secretat de  ficat si depozitat in vezicula biliarã (fierea, cum este numitã popular). Colesterolul a fost prima oara identificat de chimistul francez Francois Pouletier de la Salle in calculii biliari (pietrele de la fiere), motiv pentru care probabil  i-a dat acest nume, de „bilã solida”. Formula chimica a colesterolului este  C27H45OH.  Prezenta grupului hidroxil (OH)  in formula plaseaza colesterolul in grupa alcoolilor.

cholesterol-svg

Valorile normale/anormale ale colesterolului

           In prezent se considera ca normala o valoare sub 200 mg/dl a colesterolului in sange.

Este interesant de stiut ca valoare considerata normala a colesterolului s-a schimbat de-a lungul timpului. In 1970  se considera ca patologica o valoare peste 350 mg/dl.  In 1980 valoarea normala se considera a fi sub 240 mg/dl. In cativa ani valoarea normala a scazut la 220 mg/dl.  In prezent, desi valoarea normala este la 200 mg/dl,  sunt voci care propun ca valoarea normala sa scada la 180 mg/dl sau chiar mai jos. Aceste schimbari s-au facut dupa  intrunirea a diferite comitete de experti in domeniu. In mod evident,  scaderea  gradata a valorilor  normale,  a facut ca numarul de persoane cu hipercolesterolemie sa fie tot mai mare;  implicit, o parte tot mai mare din populatie  are  nevoie de medicatie  pentru scaderea colesterolului.  In cazul in care valorile normale vor fi scazute la un moment dat sub 180 mg/dl,  e posibil sa fim in situatia in care aproape intreaga populatie adulta sa aiba nevoie de medicatie pentru scaderea colesterolului!

Functiile colesterolului

          Colesterolul  este un compus extrem de important in organism, cu multe functii.

  1. Colesterolul este component de baza al membranelor celulare

Colesterolul este prezent in absolut toate celulele organismului,  la om si in regnul animal. El este absent la plante. Este unul din componentii-cheie ai tuturor membranelor celulare din organism, el asigurand integritatea dar si elasticitatea, fluiditatea acestora. Ca numar de molecule, colesterolul singur acopera  50%  din compozitia membranelor celulare. Prezenta lui in  celule  confera acestora capacitatea de a-si schimba cu usurinta forma, ceea ce face posibila miscarea,  prezenta la om si animale, dar inexistenta la plante.  La om, celule hepatice (ale ficatului) sintetizeaza cel mai mult colesterol in organism.

2. Colesterolul este important in procesele de memorie, invatare si atentie

         Desi creierul omenesc cantareste doar 2% din greutatea corpului, el contine 25% din intreaga cantitate de colesterol din organism. Colesterolul se gaseste astfel din abundenta in celulele nervoase. Mielina,  substanta de culoare alb-sidefie care  inveleste fibrele nervoase si  ajuta in transmiterea influxului nervos intre neuroni contine colesterol ca o cincime din intreaga ei greutate.

Conexiunile dintre neuroni se numesc sinapse. Procesul de formare de noi sinapse se numeste sinaptogeneza.

Studiile (1) au aratat ca invatarea, memoria, atentia sunt influentate intr-o masura hotaratoare de capacitatea creierului de a forma noi conexiuni intre neuroni (sinaptogeneza); mai mult decat numarul de neuroni conteaza numarul de sinapse care se creaza. Cand invatam ceva nou, nu creste numarul de neuroni, ci  se formeaza  noi legaturi si conexiuni intre neuroni ; cu cat aceste sinapse se formeaza mai repede si in numar mai mare, cu atat capacitatea de invatare este mai mare. Imbatranirea creierului, scaderea capacitatii de atentie, memorie si invatare sunt legate in primul rand de incapacitatea de a forma noi sinapse. Aici intervine rolul colesterolului in invatare si memorie.  Studii recente de laborator (2) au aratat ca adaugarea unei solutii de colesterol de 10 micrograme /ml in cultura de celule nervoase,  creste formarea de sinapse. Invers, adaugarea de plasma recoltata dupa folosirea medicamentului  mevastatin (care scade colesterolul) a dus la scaderea evidenta a formarii de noi sinapse.

Autorii au concluzionat ca prezenta colesterolului in creier este necesara pentru invatare, memorie, atentie;  valoarea scazuta a colesterolului in organism duce indirect la scaderea capacitatii de invatare si memorare.

Unul din efectele adverse ale medicatiei care scade colesterolul in sange, mai exact a grupei farmaceutice numita „statine”este tocmai acesta: scaderea performantelor intelectuale si crestera riscului de instalare a maladiei Alzheimer (3). Acest lucru este adevarat cu atat mai mult cu cat de obicei populatia varstnica este cea careia i se recomanda medicamente anti-colesterol.

Desi studiile facute pentru a clarifica efectul statinelor  asupra functiilor cognitive au rezultate contradictorii, totusi FDA (Food and Drug Adminstration = Administratia pentru Hrana si Medicamente) din SUA a emis un avertisment scris (4) asupra efectelor adverse ale statinelor , mentionand in mod express efectele asupra functiilor cognitive.

Exista un studiu care a  aratat ca introducerea in dieta a alimentelor care contin colesterol a imbunatatit functiile cognitive. Studiul  respectiv  evalueaza consumul de oua (galbenus de ou) ca fiind benefic pentru functiile cognitive la varstnici (5).  Un alt studiu  evalueaza  ca benefic  consumul de colina asupra functiilor cognitive (6). Colina este un aminoacid care se gaseste mai ales in galbenusul de ou, dar si in ficat, alune, spanac, orez, peste.

–  se continua in partea a II-a –

BIBLIOGRAFIE  ONLINE

  1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2900496/pdf/nihms-206543.pdf – The Effects of Cholesterol on Learning and Memory
  2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11701931 –  CNS Synaptogenesis  Promoted by Glia-Derived Cholesterol  – rezumat
  3. http://science.sciencemag.org/content/294/5545/1354.full.pdf+html – CNS Synaptogenesis  Promoted by Glia-Derived Cholesterol  – articol in intregime
  4. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22269162 – Cholesterol and Late-life Cognitive Decline
  5.  http://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm293330.htm – FDA avertizeaza asupra efectelor adverse ale statinelor
  6.  https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT01621646 – The Effect of Daily Consumption of Eggs in Cognitive Function in the Elderly
  7.  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3252552/ – The Relation of Dietary Choline to Cognitive Performance ….

Articole recente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *